Cancerul testicular este o forma de cancer care apare la nivelul testiculelor; acestea sunt localizate in scrot si produc hormoni sexuali masculini si spermatozoizi pentru reproducere. Prin comparatie cu alte tipuri de cancer, acesta apare rar (1% dintre formele de cancer observate la barbati), fiind mai comun in categoria de varsta 15-40 ani. Este tratabil, chiar daca s-a raspandit dincolo de testicul; de obicei este afectat un singur testicul. In practica medicala se intalnesc in general doua tipuri de cancer testicular: seminon (apare in special la varstnici si nu este la fel de agresiv) si non-seminom cu mai multe subcategorii precum coriocarcinom, carcinoma embrionar, teratom sau tumoare de sac de galbenus (apar la tineri si se dezvolta rapid).

Simptomele specifice cancerului testicular includ: o umflatura intr-unul dintre testicule, senzatie de greutate la nivelul scrotului sau aspect modificat la unul dintre testicule, durere surda in abdomen sau zona inghinala. Orice umflatura, durere sau sensibilitate la nivelul testiculului ar trebui evaluata de un medic cat mai curand posibil.

Nu se cunosc cu exactitate cauzele de aparitie a cancerului testicular. Atunci cand celulele sanatoase dintr-un testicul dezvolta anomalii, fiind observata o modificare in modul in care se dezvolta si se divid (nu mai este controlata), se acumuleaza si formeaza o masa in testicul. Aproape toate formele de cancer testicular (un procent de 90%) debuteaza in celulele germinale, celulele din testicule care produc spermatozoizi imaturi; nu se stie ce determina modificarea anormala si transformarea lor in cancer. Factorii care cresc riscul de a dezvolta aceasta forma de cancer includ: criptorhidism (testicul necoborat), dezvoltare anormala a testiculelor (de exemplu, sindromul Klinefelter), istoric familial de cancer testicular (tata sau frate), varsta (in special intre 15-35 ani), rasa (este mai frecvent in randul barbatilor caucazieni), cancer testicular in trecut (riscul este de 12-18 ori mai mare de a dezvolta si la celalalt testicul).

Pentru un diagnostic corect, medicul va efectua o examinare fizica care evidentiaza o umflatura la nivelul testiculului. Pentru a determina daca este vorba despre cancer, poate recomanda o ecografie (pot fi vizualizate cu ultrasunete scrotul si testiculele), teste de sange (se verifica nivelul markerilor tumorali), orhiectomie inghinala radicala (se excizeaza un testicul urmand a fi analizat in laborator pentru a determina daca umflatura este cancerigena si ce tip de cancer). Odata confirmat diagnosticul, urmatorul pas consta in determinarea gradului de extindere al cancerului si stadiul cancerului, motiv pentru care pot fi necesare urmatoarele investigatii: tomografie computerizata (se verifica daca s-a raspandit cancerul), teste sanguine (se verifica daca cancerul a ramas in corp dupa excizia testiculului).

Optiunile de tratament pentru cancerul testicular depind de mai multi factori, inclusiv de tipul si de stadiul cancerului, starea generala de sanatate si preferintele tale. Interventia chirurgicala pentru excizia testiculului (orhiectomie inghinala radicala) reprezinta tratamentul initial pentru aproape toate stadiile si tipurile de cancer testicular (in primele stadii poate fi singurul tratament necesar); chirurgul face o incizie si extrage intregul testicul si in locul sau poate fi introdusa o proteza, un testicul plin cu solutie salina. De asemenea, poate fi necesara interventie chirurgicala pentru excizia nodulilor limfatici (disectie retroperitoneala a ganglionilor limfatici); aceasta interventie poate cauza leziuni la nivelul nervilor din jurul ganglionilor, care in consecinta conduc la probleme cu ejacularea. Daca interventia chirurgicala reprezinta singurul tratament, vor urma consultatii de control in urmatoarele luni si ani, teste de sange, tomografii si alte proceduri pentru a verifica daca a recidivat cancerul. Chimioterapia foloseste medicamente pentru a distruge celulele canceroase, actionand la nivelul intregului corp; poate fi unica varianta de tratament sau poate fi recomandata inainte sau dupa excizia nodulilor limfatici. Efectele sale adverse depind de medicatia folosita si pot presupune oboseala, greata, pierderea parului si risc crescut de infectie; uneori poate cauza infertilitate, chiar permanenta. Deoarece tratamentele pentru cancerul testicular pot afecta fertilitatea, este important sa discutati cu medicul cu privire la optiunile pentru prezervarea acesteia, care pot include crioconservarea spermatozoizilor (inainte de interventia chirurgicala si de chimioterapie).

Interventia chirurgicala alaturi de chimioterapie si radioterapie pot sa vindece aproape 100% dintre tumorile aflate in stadiu incipient si aproximativ 85% dintre tumorile avansate. Pentru pacientii tineri se intampla extrem de rar sa apara o noua tumoare dupa tratament. La adulti exista o sansa de 2-3% de a creste o tumoare in locul opus.