Cancerul renal debuteaza la nivelul rinichilor si dispune de o incidenta in crestere in special in randul varstnicilor (60-70 de ani). In cazul adultilor, carcinomul celular renal este cea mai comuna forma de cancer (aproximativ 90% dintre cazuri). Datorita procedurilor imagistice folosite tot mai frecvent, in multe situatii cancerul este diagnosticat intr-o forma incipienta, cand tumorile sunt de marime mica si limitate la nivelul organului, fiind mai usor de tratat.

Rareori cauzeaza simptome in formele timpurii; in prezent nu exista teste de screening pentru diagnosticarea cancerului renal in absenta simptomelor. Atunci cand este deja avansat, semnele specifice pot include: sange in urina (hematurie), durere in spate sau pe lateralul corpului care nu dispare imediat, pierderea apetitului, scadere inexplicabila in greutate, oboseala, anemie, febra (intermitenta- dureaza cateva saptamani si nu este cauzata de raceala sau o infectie), o umflatura in lateralul corpului sau in abdomen, umflarea gleznelor sau a picioarelor.

Cauzele pentru aparitia celulelor canceroase nu sunt clare, desi exista cativa factori de risc cunoscuti. Specialistii au aflat ca boala debuteaza atunci cand celulele renale sufera mutatii la nivelul ADN-ului, ceea ce determina cresterea si divizarea rapida a celulelor. Celulele anormale care se acumuleaza ajung sa formeze o tumoare care se extinde dincolo de rinichi si pot sa se prolifereze (metastaza) in parti distale ale corpului. Factorii de risc care cresc predispozitia pentru cancerul renal includ: sexul masculin (barbatii au de 2 ori mai multe sanse sa dezvolte cancer renal), varsta inaintata, fumatul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, tratamentul pentru insuficienta renala/dializa pe termen lung, anumite sindroame ereditare, istoric familial de cancer renal, expunerea la unele substante toxice din mediul de lucru (precum cadmiu sau ierbicide), limfom (exista risc mai mare de cancer renal la pacientii cu limfom).

Testele si procedurile folosite pentru diagnosticarea cancerului includ: teste de sange si urina (pentru indicii cu privire la cauza simptomelor), teste imagistice (medicul poate vizualiza o tumoare sau anomalie renala – pot include ecografie, tomografie computerizata sau RMN), biopsie renala (prelevarea unei mostre de tesut dintr-o zona suspicioasa a rinichilor care este analizata in laborator). Arteriografia renala este folosita pentru evaluarea rezervei sanguine a tumorii, putand ajuta la diagnosticul tumorilor de mici dimensiuni.

Dupa ce medicul specialist identifica o leziune care poate fi cancer renal, urmatorul pas este reprezentat de stadializarea acestuia; in acest sens se pot recomanda tomografii suplimentare sau alte teste imagistice pe care medicul le considera oportune. Stadiile cancerului renal variaza de la I pana la IV (cancerul s-a extins pana la nodulii limfatici sau oase/ficat/plamani).

Optiunile recomandate de tratament pot sa depinda de mai multi factori, inclusiv starea generala de sanatate, tipul de cancer si gravitatea sa, daca este metastazat si preferintele pentru tratament. De mentionat faptiul ca aceasta forma de cancer este una dintre cele mai comune cancere care intra in regresie spontana, adica pot reveni la un stadiu mai putin avansat. Interventia chirurgicala reprezinta principala forma de tratament pentru majoritatea tipurilor de cancer, avand scopul de a indeparta tumoarea si a mentine functia renala cat mai aproape de normal. Procedurile folosite de chirurg pot presupune: nefrectomie radicala (extirparea rinichiului afectat dar si a glandei adrenale, a tesutului adiacent sau a ganglionilor limfatici), nefrectomie simpla (este extirpat doar rinichiul) sau nefrectomie partiala (extirparea tumorii din rinichi); ambele pot fi efectuate pe cale deschisa, laparoscopica sau asistata robotic. Atunci cand este posibil, se prefera pastrarea rinichiului pentru a prezerva functia sa si a reduce riscul de complicatii ulterioare, precum boli renale sau dializa. Cand cancerul este limitat la nivelul rinichiului, operatia este singurul tratament necesar.

Exista pentru unele persoane si variante alternative de distrugere a tumorilor mici precum crioablatie (tratament care ingheata celulele canceroase) sau ablatie prin radiofrecventa (tratament care incalzeste si arde celulele canceroase prin intermediul curentului electric). Embolizarea arteriala implica introducerea unui material intr-o artera care duce la rinichi, fiind blocat fluxul sanguin catre tumoare; procedura poate micsora tumoarea inainte de operatie. Aceste proceduri pot sa dispuna de avantaje in cazul unor pacienti si pot sa constituie o varianta daca acestia nu au suferit alte interventii chirurgicale si au tumori renale de dimensiune mica. Radioterapia este utila uneori la gestionarea simptomelor de cancer renal sau in cazul pacientilor care nu pot fi operati. Chimioterapia nu reprezinta varianta standard de tratament, fiind mai putin eficienta in cazul acestui tip de cancer.